Dependența de alcool

 Alcoolismul reprezintă o intoxicație cronică, o stare patologică ce apare în urma consumului excesiv de alcool. În dependența de alcool, alcoolul este o prioritate pentru că dorința de consum este foarte puternică, uneori incontrolabilă. Din păcate, această dependență are efecte foarte negative asupra sănătăţii fizice, psihice, asupra relaţiilor și asupra carierei.

Semnele care sugerează  existența dependenței de alcool sunt: nevoia de a consuma din ce în ce mai mult alcool pentru a obţine starea de relaxare; incapacitatea de a refuza o băutură alcoolică; creșterea toleranței la alcool; lipsa de interes pentru activităţile obişnuite; lipsa poftei de mâncare; oboseală, stare de rău, iritabilitate; neglijarea igienei personale.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (WHO), fiecare persoană de peste 15 ani consumă în medie 6,2 litrii de alcool pur pe an în condițiile în care doar 38,3% din populația lumii consumă alcool. Acest lucru înseamnă că persoanele care consumă alcool beau defapt 17 litrii de alcool pur în fiecare an. Tot conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, consumul excesiv de alcool se soldează cu 3,3 milioane de decese anual.

Între 40% și 60% din varianța riscului de alcool este explicată de influențele genetice. Rata acestei tulburări este de trei-patru ori mai mare la rudele apropiate ale persoanei cu dependență de alcool. Descoperirile recente arată că vulnerabilitatea crescută la alcool este asociată cu afecțiuni preexistente precum tulburarea bipolară, schizofrenia, impulsivitatea. Persoanele care au un autocontrol mai scăzut sunt mai susceptibile la dezvoltarea dependenței ca urmare a unei efectări a mecanismelor inhibitorii. Alcoolul are un efect anxiolitic, antidepresiv, relaxant ce constituie o soluție facilă de gestionare a stresului sau a unor situații dificile. Există însă și factori de mediu care pot contribui la dezvoltarea dependeței de alcool: disponibiltatea alcoolului, prețul accesibil, atitudinea culturală față de consumul de alcool, experința personală dobândită cu alcoolul, nivelul de stres ridicat, consumul abuziv de alcool în anturajul apropiat, așteptările pozitive exagerate cu privire la efectele alcoolului.

Psihologul și cercetătorul Robert Dudley susține că preferința oamenilor pentru alcool are baze evoluționiste. Dieta strămoșilor noștri includea multe fructe. Fructele cele mai coapte, cu cel mai mare aport caloric, conțin și un procent redus de etanol. Motivul pentru care oamenii au dezvoltat o preferință pentru consumul de alcool este chiar asocierea dintre etanol și fructele foarte coapte. Prin urmare, consumul de alcool este un produs secundar al preferinței noastre pentru fructe coapte. Întrucât în prezent avem un acces facil la băuturi alcoolice, alcoolismul pare să fie o consecință a nepotrivirii dintre adaptările noastre ancestrale și mediul actual în care trăim.

Teoria evoluționistă este susținută de biologi. După studierea structurilor anatomice și a proceselor fiziologice s-a ajuns la concluzia că oamenii fac parte de clasa frugivorelor. Acest lucru înseamnă că regimul alimentar al oamenilor ar trebui să fie alcătuit în principiu din fructe, legume, nuci, semințe, verdețuri dulci, cum a fost odinioară. “Înaintea epocii în care a trăit Licurg, grecii din Antichitate se hrăneau numai cu fructe și fiecare generație atingea vârsta de 200 de ani.” Onomacrit din Atena.

Pentru a trata dependența de alcool și a reduce impactul problemelor de sănătate asociate, oamenii pot apela la dezalcoolizare (tratamentul trebuie realizat într-un centru specializat), la medicamentație orală/ intravenoasă sau la consiliere psihologică. Consilierea psihologică poate fi individuală sau de grup. Aceasta are rolul de a ajuta persoana să înțeleagă mai bine cauzele dependenței, efectele fizice și psihice, să dobânească mai multă încredere că poate parcurge cu brio programul de tratament și recuperare. Sprijinul familiei și al prietenilor este foarte important pentru succesul întregului demers terapeutic.

Surse utilizate:

 American Psychiatric Association, & American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5. Arlington, VA.

Giosan, C. (2017). Psihopatologie evoluționistă. Editura 3.

Morse, R. (2011). Să trăim sănătos fără toxine. Ediția a VII-a. Editura Paralela 45.

Nevid, J. S., Rathus, S. A., & Greene, B. (2014). Abnormal psychology in a Changing World (9th Edition). Pearson.

Rotaru, P. (f.d.). Alcoolismul: cauze, simptome, tratament. Disponibil la: https://www.csid.ro/boli-afectiuni/alcoolismul-cauze-simptome-tratament-18291341/. Accesat la 07.01.2022.

World Health Organization. (2009). World health statistics 2009. World Health Organization.